atacul de panica

Atacul de panica – Ce este si cum se maninifesta

Te-ai confruntat cu un atac de panica?

Cu siguranta te-ai intrebat ce se intampla cu tine…

Afla ce este un atac de panica si cum se manifesta acesta!

Atacul de panica este un episoad neasteptat de frica si anxietate care determina simptome prin care se numara: cresterea ritmului cardiac, ingreunarea respiratiei cat si senzatia pierderii controlului gandurilor.

In aceste situatii, de cele mai multe ori, tendinta este de a solicita asistenta medicala de urgenta sau prezenta unei persoane investita cu incredere.

Ce este atacul de panica?

Potrivit unor estimari, 30% dintre adulti traiesc cel putin un atac de panica pe parcursul vietii. Atacurile de panica incep de cele mai multe ori brusc pe fondul unui stimul extern anxiogen sau a ruminatiilor mentale, atingand punctul de maxima intensitate in 10 minute. Atacurile de panica pot aparea oricand in timpul starii de veghe sau de somn. O mare parte dintre pacienti spun ca atacurile de panica i-au trezit in timpul noptii.

Atacul de panica are la baza frici legate de:

  • pierderea controlului,
  • frica de a-ti pierde mintile,
  • teama de necunoscut,
  • frica irationala de moarte,
  • teama iminentei unui infarct sau a unui accident vascular cerebral.

Atacul de panica

Desi atacurile de panica sunt relativ asemanatoare intre ele, acestea pot avea loc in urmatoarele trei tipuri de situatii:

  • Neasteptate – un atac de panica ce are loc fara avertisment si fara motiv aparent.
  • Situationale – un atac de panica ce apare intr-un set anume de circumstante. De exemplu, persoana manifesta simptomele cand se afla intr-o multime de oameni.
  • Predispuse situational – situatii in care persoana manifesta atacurile de panica si alte in care nu se intampla acest lucru.

Sursa: Asocia Americana a Tulburarilor de Anxietate

In general atacul de panica apare in momenutul unui eveniment foarte stresant, in care nu reusim sa gestionam tocmai bine situatia. De multe ori acel eveniment este asociat cu atacul de panica.

Ulterior starile resimtite pe parcursul evenimentului respectiv sunt asociate cu aceea experienta in care s-au consumat stari de panica, frustrare sau senzatia de blocare a mintii. Imaginatia joaca un rol foarte important prin crearea unor expectante cu finalitate negativa a acelor evenimente.

Pentru a scurtcircuita aceste stari si a stabili o relatie de calitate cu cei din jur si chiar cu noi insine este foarte important sa fim deschisi si sa dorim sa mentinem starea de claritate din interior. Aceasta duce implicit la mentinerea gandurilor anxioase cat mai departe de mintea noastra.

Atunci cand ne confruntam cu aspecte ale anxietatii este dezirabil sa mentinem increderea in sine prin constientizarea atat a calitatilor cat si a limitelor proprii.

 

Descopera acum tratamentul pentru atac de panica!

Spune STOP atac de panica si readu zambetul in viata ta

 

Recunoasterea anxietatii:

Primul pas in cresterea increderii in sine il constitutie recunoasterea situatiilor carora le sunt asociate stari de anxietate cat si a sentimentelor de nesiguranta in ceea ce priveste capacitatea de a evita durerea fizica sau psihologica. Paroxismul starilor de anxietate se manifesta sub forma unui atac de panica.

Mecanismele defensive:

Mecanismele defensive sunt metode prin care evitam sau incercam sa reducem anxietatea fara sa face fata de fapt situatiei care o produce. De exemplu, teama de a vorbi in public este in mod fals redusa prin evitarea acestor situatii. Apare tendinta de a evita situatiile anxiagene pentru a nu ne confrunta cu atacul de panica.

Primul lucru pe care va trebui sa-l constientizam este faptul ca orice mecanism de evitare nu va face altceva decat sa intareasca simptomul. Este afectata incetul cu incetul stima de sine ceea ce va duce in final la aparitia altor reactii fobice.

Deoarece comportamentele defensive creeaza falsa senzatie ca reduc anxietatea, vor deveni prin repetare obisnuinte puternice, extrem de rezistente la schimbare. Constientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizam este un pas important in sporirea stimei de sine. Este de asemenea importanta si perfectionarea modului in care comunicam.

Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt:

  • Evitarea situatiei ce produce anxietate, a stimulului anxiogen sau situatiilor ce genereaza atacul de panica.
  • Reprimarea sentimentelor impiedica constientizarea adevaratelor motive ale anxietatii si fricii.
  • Proiectia este un mecanism defensiv ce consta in transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu.
  • Regresia. De cele mai multe ori recurgem la un comportament care asigura satisfacerea unor nevoi de nivel inferior atunci cand ne confruntam cu o situatie care provoaca anxietate.
  • Rationalizarea – Utilizam rationalizarea ca mecanism defensiv, ne inventam de cele mai multe ori scuze pentru a explica frustrarile.

 

Acum poți alege ședințe cu desfășurare online sau în cadrul cabinetului!

Ședințe de Psihoterapie

Îți oferim experiența celor 15 ani de psihologie clinică

Procesul de schimbare:

Dupa ce trecem prin aceste etape si recunoastem situatiile si starile care ne provoaca anxietate, pasul imediat urmator este cel de limitare a folosirii acestor comportamente. In general acest lucru sporeste anxietatea. In aceasta situatie vom utiliza comportamentele compensatorii folosite temporar.

Ceea ce ne ajuta in aceste stari este intotdeauna constientizarea starilor si schimbarea perceptiei asupra acestora. Aceste noi orizonturi conduc la descoperirea unor perspective ce genereaza comportamente ce sporesc sentimentul de adecvare.

In confruntarea cu anxietatea si cu comportamentele defensive este important sa avem certitudinea ca anxietatea este doar o chestiune ce tine de o dezorganizare a mintii. In momentul in care ne organizam viata, ne organizam stilul in care actionam si modul in care percepem anumite evenimente din viata noastra stima de sine creste si vom da o cu totul alta valoare evenimentelor.

 

Acum ai ocazia sa spui “adio atac de panica”.

Spune STOP anxietatii si depresiei care pana acum nu te-au lasat sa te bucuri din plin de viata! 

 

Psiholog: Maria Coman

Psiholog clinician: Tony Rafailă

Distribuie către prieteni!

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkdin
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Mail

Ar putea să te mai intereseze și: