RUMINAȚIILE MENTALE

Primul ajutor în cazul rănilor emoționale de zi cu zi

Ruminațiile mentale – ce sunt și cum apar?

Vi s-a întâmplat vreodată să vă tot gândiți și să analizați evenimente neplăcute care s-au întâmplat și peste care pur și simplu nu ați putut trece? Motivul pentru care ne tot gândim și tot analizăm este faptul că noi credem că vom găsi explicații sau că vom avea o revelație și astfel vom ameliora durerea provocată de eveniment. Partea proastă este că aproape niciodată nu se întâmplă asta. Și în schimb ne simțim și mai rău tot analizând neplăcutul eveniment și devenim ca niște hamsteri care tot aleargă într-un cerc vicios care nu duce nicăieri.

Din păcate tendința de a ”rumega” gânduri se declanșează aproape în toate cazurile ca urmare a unor evenimente negative. Nu mulți pot spune că stau zile sau chiar săptămâni gândindu-se la evenimentele plăcute care li s-au întâmplat.

Problema cu ruminațiile mentale este faptul că aceste analize nu doar ne adâncesc suferința emoțională, dar și crește probabilitatea de a face depresie sau crește durata episodului depresiv atunci când avem deja această boală.

Reflectarea asupra problemelor noastre cauzează patru răni psihologice, potrivit psihologului Guy Winch, și anume: intensifică starea de tristețe și permite ca această stare să persiste mai mult timp decât ar fi persistat în mod obișnuit; intensifică și accentuează furia; consumă foarte multe resurse emoționale și intelectuale, inhibând motivația, inițiativa și abilitatea noastră de concentrare și de a gândi productiv; și nevoia de a vorbi despre aceleași evenimente sau sentimente la nesfârșit pot pune la încercare răbdarea și compasiunea celor apropiați, relațiile noastre sociale apropiate fiind în pericol.

Ruminațiile mentale și reflectarea în continuu asupra evenimentelor negative ne face să ne simțim mai supărați, iar cu cât suntem mai supărați crește dorința de ruminație în continuare.

Această dinamică reprezintă principalul motiv pentru care ruminațiile mentale duc la depresie: atenția sporită asupra evenimentelor traumatice ne alterează dispoziția, ne denaturează percepția asupra vieții pe care o vedem mai negativă, și ca rezultat ne face să ne simțim neajutorați și fără speranță. Mai mult decât atât odată ce avem tendința de a rumina devine mult mai ușor să declanșăm un ciclu de ruminare oricând reflectăm asupra noastră, chiar dacă nu există un eveniment negativ în viața noastră la acel moment.

Un alt sentiment care tinde să provoace dorința de ruminație mentală este furia. Ca și în cazul tristeții, cu cât reflectăm mai mult asupra furiei și cu cât vorbim mai mult despre ceea ce ne înfurie, cu atât devenim mai furioși și crește și mai mult dorința de ruminație. Este ca un cerc vicios.

Ruminațiile mentale consumă foarte multă energie.

Astfel sunt afectate atenția, concentrarea, abilitatea noastră de a rezolva probleme, motivația și inițiativa. Această reflecție asupra evenimentelor negative ne face să ”mocnim” în sentimente negative până când acestea ne consumă în așa fel încât începem să vedem toată viața, trecutul și viitorul nostru mai întunecate decât sunt în realitate. Atitudinea aceasta negativă ne face apoi să nu vedem soluții la problemele noastre, iar pe cele pe care le identificăm să nu le implementăm. Aceasta duce de multe ori la căutarea refugiului în alcool sau alte substanțe.

Tendința de ruminație ne consumă atât de mult încât de multe ori nu ne dăm seama că dorința noastră de a vorbi în mod constant despre aceleași evenimente poate avea impact asupra prieteniilor, familiilor și pot pune în pericol relațiile noastre apropiate. De multe ori alegem aceleași persoane la care să le spunem problemele noastre, persoane care în trecut ne-au oferit suport, însă nu ne dăm seama că de multe ori îi împovărăm prea mult. Chiar dacă aceste persoane ne iubesc și ne susțin, prin faptul că repetăm aceleași discuții și vorbim pe aceeași temă în continuu putem pune la încercare răbdarea și compasiunea acestora și riscăm ca acestea să se simtă furioși și indignați.

Multe efecte nedorite, nu-i așa? Dar nu disperați, psihologul Guy Winch în cartea sa ”Emotional first aid” (Primul ajutor emoțional) vine și cu soluții. Unele dintre acestea vi le voi prezenta și eu:

A. Schimbă-ți perspectiva!

Când oamenii de știință au început să cerceteze mecanismele auto reflecției asupra evenimentelor negative, cu scopul de a vedea care e diferența între auto reflecția adaptativă și cea maladaptativă, aceștia au descoperit un factor important – perspectiva pe care o folosim când reflectăm la evenimente dureroase.

Tendința noastră naturală atunci când analizăm evenimente negative este să folosim perspectiva proprie prin care vedem lucrurile prin ochii noștri proprii. Analizând sentimentele noastre în acest mod permite relatarea evenimentelor într-un mod narativ (pas cu pas) și scoaterea la suprafață a emoțiilor la un nivel și o intensitate similară cu cele trăite efectiv la momentul producerii lor.

Dar în momentul în care cercetătorii au cerut subiecților să analizeze evenimentele dureroase dintr-o perspectivă exterioară (perspectiva unei a treia persoane), văzând șirul evenimentelor prin ochii unei persoane din afară, a unui observator, aceștia au descoperit ceva remarcabil. În loc să își reamintească de eveniment și de cum s-au simțit atunci, oamenii au avut tendința să reevalueze ceea ce au înțeles din acel eveniment și să îl reinterpreteze în moduri care duceau la sentimente de alinare și finalitate.

Deci priviți șirul evenimentelor din perspectiva unui observator. Vedeți ce se întâmplă!

B. Distrage-ți atenția de la sentimentele dureroase!

Cercetările au demonstrat faptul că încercarea de a suprima ruminațiile nu doar că este dificilă, dar nici nu e recomandată. Nimic nu ne face mai mult să ne gândim la aceleași lucruri ca încercarea disperată să nu ne gândim la ele. În cazul ruminațiilor o armă mult mai eficientă este distragerea atenției. Activități precum exerciții cardio, socializare, rezolvarea de puzzle-uri, jocul pe calculator vor întrerupe procesul de rumegare.

Analizați ce activități vă captează mai mult atenția, iar în momentul în care vă surprindeți ”rumegând” gândurile faceți acele activități.

C. Reformulează-ți furia!

Toți am văzut prin filme cum oameni care au acumulat furie sunt sfătuiți să își descarce aceste sentimente pe un obiect exterior, o pernă, un sac de box, un manechin. Sunt și mulți psihologi care dau astfel de sfaturi. Însă oamenii de știință au ajuns la concluzia că nu numai că nu ajută o astfel de descărcare dar aceasta face și mai mult rău. Descărcarea furiei în acest mod nu face altceva decât să reîntărească tendințele agresive ca urmare a furiei.

Dar cum să facem față furiei?

Cea mai eficientă strategie de a recalibra emoții precum furia implică reformularea evenimentului în mintea noastră astfel încât să îi schimbăm semnificația într-una care provoacă mai puțină furie.

Recalibrarea necesită ca noi să ne schimbăm perspectiva și să vedem evenimentul în moduri care îi schimbă semnificația, și prin urmare schimbă sentimentele noastre relativ la aceste evenimente.

C. Luați-i ușor pe prietenii voștri!

Atunci când vorbim fără încetare aceleași probleme cu prietenii sau membrii familiei riscăm să punem la încercare răbdarea și compasiunea acestora și în cele din urmă să ne evite.

Pentru a păstra intacte aceste relații trebuie să analizăm dacă nu cumva îi împovărăm excesiv pe acei oameni care ne oferă suport.

Bibliografie – Guy Winch Ph.D. –  ”Emotional first aid”

Autor: Consilier de dezvoltare personală Postea Mihaela

Programări: 0742 136 933

Echilbrul Tău vă așteaptă săptămânal cu articole provocatoare!

Dragi prieteni, Ne onorează faptul că sunteți mereu alături de noi! Ne face plăcere să ținem legătura cu voi și pe rețelele de socializare, motiv pentru care vă invităm să ne urmăriți pe pagina de Facebook Echilbrul Tău . Daca v-au plăcut articolele noastre nu uitați să dați Like și Share pe rețelele de socializare folosind pictogramele de mai jos.

Site Optimizat de Agent Promovator

CONTACTEAZĂ-NE

Îți vom raspunde în cel mai scurt timp.

Se trimit datele

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?