sinestezia

Sinestezia

Ce este sinestezia?

 

Simţurile de bază şi organele simţurilor sunt în număr de cinci. Percepţia este capacitatea cognitivă (proces mental prin care se realizează cunoaşterea) de a interpreta simţurile.

Simţ – organ – percepţie:

  • Văzul, ochii, percepţie vizuală;
  • Auzul, urechile, percepţie auditivă;
  • Mirosul, nasul, percepţie olfactivă;
  • Gustul, limba, percepţie gustativă;
  • Pipăitul, pielea (cel mai mare organ al corpului), percepţie tactilă.

 

Sinestezia nu este o boală, ci este o senzaţie. Medical, este o particularitate neurologică, o încrucişare/încurcătură între simţuri.

Sinestezia și percepţia

Sinestezia este senzaţia involuntară a percepţiei unui simţ în locul altuia. Sinestezicii văd sunete, gusta culorile sau simt gust la ceea ce ating sau ceea ce aud. Pot vedea  gusturile. Sunetele le pot simţi (mângâiere, cald, ceva ascuţit şi rece) sau le pot vedea.

Cei care se confruntă cu sinestezia simt culorile. Este cel mai frecvent amestec de simţuri. Mulţi copii simt culorile.

La o grădiniţă, la una din serbările de sfârşit de an s-a organizat un joc: într-un săculeţ prin care nu se vedea, s-au pus mai multe figuri geometrice de culori diferite. Fiecare copil trebuia să bage mâna în săculeţ fără să se uite înlăuntru, să aleagă o formă, să deducă/ghicească ce reprezintă (cerc, pătrat, etc.). Când aveau informaţia, trebuiau să spună publicului ce formă crede că este şi apoi să o extragă afară din săculeţ pentru a valida rezultatul. Unii copii spuneau “am nimerit un pătrat, de culoare roşie”. Şi chiar era de culoarea menţionată pe care o identificau fără să o vadă, prin simţul tactil.

Mulţi adulţi nu suportă anumite culori. Inconştient percep că le face rău, fără să ştie de ce. De exemplu sunt persoane care susţin că atunci când poartă verde-galben le este rău şi simt greaţă sau când văd roz simt afecţiune.

 

Dorești să experimentezi sinestezia?

Știai că poți să o experimentezi în timpul transei hipnotice?

Ședințe de Hipnoză și Hipnoterapie

Hipnoza: Simplu - Ușor - Eficient

Cum se maifestă sinestezia?

Mulţi sinestezici nu ştiu că au această particularitate, aceste simţuri amestecate şi cred că toţi oamenii simt la fel ca ei.

La un nivel foarte ridicat de sensibilitate, o altă particularitate este atingerea în oglindă. În acest caz, sinestezicii simt ce simte o persoană din apropierea lor, în aceeaşi zonă a corpului. Exemplu: sinestezicul vede pe cineva că îşi atinge urechea dreaptă. Va simţi fizic senzaţia de atingere pe propria ureche dreaptă fără să o fi atins. Sunt mai rare, dar existente şi cazurile în care simt durerea celorlalţi.

Nefiind vorba despre o afecţiune, în loc de tratament se discută despre recomandări:

  • Se discută cu persoanele care au această particularitate a simţurilor despre faptul că nu este ceva frecvent întâlnit, nu toată lumea percepe ca ei;
  • Conştientizarea este foarte importantă. Sinestezicii se pot simţi diferiţi de cei printre care socializează, sau chiar ei să îi considere pe ceilalţi altfel decât ei, întâmpinând posibile dificultăţi de integrare;
  • Cei care identifică această caracteristică la cineva, dacă la rândul lor sunt informaţi şi îşi dau seama că este vorba despre sinestezie, vor reacţiona cu tact, spre folosul celui care are nevoie de îndrumare, spre deosebire de cei dezinformaţi care se pot manifesta prin critică, judecată, ironie, etc.

Neuroștiințele și sinestezia

Sinestezia este studiată serios în neuroştiinţe. “Neurologic, este cunoscută prin faptul că un simţ este perceput prin intermediul altui simţ. Sunt recunoscute medical peste 35 de tipuri de sinestezie şi cele mai cunoscute/frecvente sunt cele între culori-simboluri şi culori-sunete. De obicei sunt amestecate 2 simţuri, mai rar câte 3. Dacă o persoană asociază un sunet de o culoare, atunci doar acel sunet va determină formarea culorii, nu și observarea culorii să determine sunetul respectiv. Sinestezia nu se poate considera o afecțiune neurologică sau psihiatrică, majoritatea persoanelor sinestezice având examene neurologice normale și nivel de inteligență normal sau chiar peste medie.” (Dr. Dragomir Radu Ioan)

 

Autor: Consilier pentru dezvoltare personală Alina Dospina

Distribuie către prieteni!

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkdin
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Mail

Ar putea să te mai intereseze și:

parenting
Psihologie

Parenting

În limba engleză există termenul parenting care nu are echivalent în limba romană. Termenul defineşte pe cineva care le

Citește mai mult... »