insomnia

Insomnia

Insomnia este incapacitatea de a obține cantitatea de somn de care ai nevoie pentru a avea odihnă şi relaxarea de a doua zi.

Pentru că oamenii au nevoie de cantităţi diferite de somn, insomnia este definită prin calitatea somnului și care este starea după somn, şi nu numărul de ore de somn. Chiar dacă îți petreci opt ore pe noapte în pat, dar te simţi obosiți în timpul zilei, este posibil să aveți insomnie.

Ce este insomnia?

Potrivit manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, tulburările de somn sunt organizate în patru secţiuni majore.

  • Tulburările de somn primare.
  • Tulburarea de somn în legătură cu altă tulburare mentală.
  • Tulburarea de somn datorată unei condiții medicale generale.
  • Tulburarea de somn indusă de o substanţă.

Tulburările primare de somn

Disomniile sunt tulburări primare ale iniţierii şi menţinerii somnului sau de somnolentă excesivă. Ele sunt caracterizate printr-o perturbare în cantitatea, calitatea sau reglarea somnului.

Această secţiune include şi:

  • insomnia primară,
  • tulburarea de somn ce are de–a face cu respiraţia,
  • tulburarea ritmului circadian al somnului,
  • disomnia fără altă specificaţie.

 

Indivizii cu insomnie primară relatază cel mai adesea o combinaţie de dificultate în a rămâne adormiţi şi vigilitate intermediară în timpul somnului. Insomnia primară este asociată adesea cu excitaţie fiziologică sau psihologică în timpul nopţii. Cu cât individul încearcă mai mult să adoarmă cu atât devine mai frustrat şi mai puţin capabil să adoarmă.

Insomnia cronică poate duce la sentimente de frustrare şi perturbare a sănătăţii în timpul zilei.

O persoană cu o suferinţă dureroasă care petrece o mare parte a timpului în pat şi are dificultăţi în adormire, poate dezvolta apoi asociaţii negative pentru somn.

Tulburările de somn în legătură cu alte tulburări mentale implică o perturbare a somnului care are drept cauza o boală ce are un dagnostic (de obicei tulburări afective sau de anxietate), iar aceasta trebuie să fie destul de severă pentru a fi investigată separat.

Tulburările de somn legate de o condiţie medicală generală sunt date de efectele fiziologice directe ale unei boli asupra sistemului somn-veghe.

Ședințe de Psihoterapie

Îți oferim experiența celor 15 ani de psihologie clinică

Factorii fiziologici:

Melatonina se ocupă de reglarea somnului, această fiind produsă de glanda pinală care se află în creier. Producţia de melatonina de către glanda pineală este inhibată de lumină. Producţia de melatonina devine maximă la miezul nopţii, scăzând treptat în a doua jumătate a nopţii.

Cum funcţionează? În momentul în care ne aşezam în pat şi nu există lumina exterioară, fiind în întuneric, începe producţia de melatonină. Perioadă maximă de descărcare este între orele 12 și 02 noaptea. Aceasta favorizează inclusiv apariţia viselor care au de-a face cu stocarea înformaţiilor. Pierderea nopţilor dereglează producţia de melatonină care automat va deregla ritmul de veghe-somn cu care se ocupă aceasta.

Indicaţia pentru cei care se afla în zona de insomnie este să evite orice factor de lumina ce ar putea să deranjeze somnul. Atunci când deschidem ochii şi retina captează lumina exterioară, se va întrerupe automat și producţia de melatonina.

Nu este indicat ca în momentul în care corpul ajunge la starea de veghe, deşi ne dorim să mai adormim, să facem diverse acţiuni ce ar inhiba somnul. Atunci când retina va primi fotoni va considera că a ieşit din ritmul de somn şi intra în rimul de veghe.

Factorii psihologici:

Insomnia ocazională nu este periculoasă. Fiecare din noi putem avea perioade de insomnie atunci când apar gânduri adiacente. Dacă ritmul de somn nu este unul ciclic nu se vor mai descărca pulsiunile. La insomniac somnul este fragmentat. Perioada de trezire este mai lungă decât perioadă de somn.

Un experiment pe pisici susține ipoteza faptului că lipsa reală de nesomn duce la deteriorarea organismului. Pisicile erau ţinute într-o încăpere unde nu aveau acees la somn timp de câteva zile consecutive. Erau monitorizate encefalogramele acestora, iar de fiecare dată când se sesiza apariţia somnului se iniţia un impuls electric ce trezea pisica şi nu o lăsa să viseze. S-a dovedit că în parcurs de circa 14 zile toate pisicile au murit, nedormind.

În zona depresiei nu este periculoasă insomnia ci frica de insomnie. Când confruntarea cu absenţa somnului este constantă, aceasta va avea ca efect reducerea productivităţii și a randamentului. Apar modificări a dispoziţiei şi se constată o modificare în ritmul fizic natural; de aici şi îngrijorarea pentru următoarea noapte în care nu ştii dacă vei dormi sau nu.

Cu cât anxietatea cu privire la lipsa somnului este mai mare cu atât creierul va merge în zona de agitaţie care nu îi va permite să acceseze starea de somn.

Ceea ce putem face în aceste situaţii este să ne focusăm pe ceea ce numim patternuri şi aici vom interveni pentru a le dezactiva.

Cum putem ameliora insmonia?

Este indicat în aceste cazuri să ne creem un ritual de somn şi o serie de activităţi, în mod constant, la aceeaşi oră care culminează la un moment dat cu luatul pastilei şi inducerea somnului, astfel încât, dacă din cele şase sau şapte componente ale ritualui de somn se elimina unul (administrarea somniferului), somnul va continua să se instaleze.

De asemenea pot aparea tulburări de somn pe fondul inducerii unei substanţe sau încetarea recentă a uzului unei anumite substanţe inclusiv a medicamenteor. Durata de somn normală variază considerabil de la individ la individ, unii indivizi având nevoie de mai puţine ore de somn. Cei care dorm puţin trebuie distinşi de cei cu insomnie primară prin lipsa lor de dificultate în adormire.

A sta treaz toată noaptea, a creea scenarii şi a te îngrijora cu privire la ce se întâmpla dacă nu dormi devine, în zile consecutive în care persistă insomnia, un obicei mental ce tinde să devină permanent.

Cu cât vă faceţi mai multe griji cu privire la starea de nesomn cu atât capacitatea de a vă relaxa mintea va deveni mai neproductivă şi nu veti reuşiţi să va relaxaţi. Scopul este de a-ți instrui corpul în asocierea patului cu somnul și nimic altceva.

Ce cauzează insomnia?

Pot fi foarte multe cauze ale insomniei:

  • problemele emoţionale, cum ar fi stresul, anxietatea, depresia,
  • obiceiurile de zi,
  • rutina de somn,
  • problemele de sănătate fizică.

 

Încercați să identificati toate posibilele cauze ale insomniei. Odată ce îți dai seama de cauza rădăcină, poți adapta și tratamentul în consecință.

Două dintre cele mai comune cauze ale insomniei cronice sunt anxietatea şi depresia.
Tratamentul insomniei poate fi realizat prin medicaţie sau prin nonmedicatie.

 

Tratamentul non-medicamentos al stărilor de insomnie:

  • respectarea programului de somn,
  • relaxarea corpului,
  • tehnici de relaxare,
  • meditaţia,
  • ascultarea de muzică relaxantă, ambientală,
  • controlul stimulilor şi restricţii legate de somn.

 

Respectarea somnului include etape necesare pentru îmbunătăţirea călităţii somnului: somnul atât cât este necesar pentru fiecare organism în parte, exerciţii fizice efectuate în mod regulat, cel puţin 30 de minute pe zi. Alegeţi să mergeţi la culcare doar dacă va simţiţi obosiţi şi încercaţi să urmaţi un ritual de culcare.

Evitaţi cofeina, acoolul, renunţaţi seara la ţigări şi la televizor.

Tototdată este important să nu mergeţi la culcare înfometaţi şi să pregătiţi dormitorul pentru somn:

  • reglarea luminii,
  • reglarea temperaturii,
  • izolarea de zgomotele din exterior.

 

Cei mai mulți oameni care suferă de o tulburare de anxietate sau depresie au probleme cu somnul. Ce e mai mult, privarea de somn poate face simptome de anxietate sau depresie să se agraveze.

În cazul în care insomnia este cauzată de anxietate sau depresie, tratarea problemei de natură psihologică este cheia pentru vindecare.

 

Puteți apela la specialiștii Platformei de Consiliere psihologică și Psihoterapie online „Echilibrul Tau” pentru a vă rezolva problemele legate de somn și să vă bucurați din plin de viață!

 

Ședinele  se pot desfașura online sau în cadrul cabinetului!

 

 

                                                                                                Psiholog: Maria Coman

                                                                                                Psiholog clinician: Tony Rafailă

Distribuie către prieteni!

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkdin
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Mail

Ar putea să te mai intereseze și:

parenting
Psihologie

Parenting

În limba engleză există termenul parenting care nu are echivalent în limba romană. Termenul defineşte pe cineva care le

Citește mai mult... »