Multitasking

Multitasking – adevăr sau mit?

Credeţi că începerea mai multor activităţi în acelaşi timp este o calitate?

Trecerea de la o activitate la alta, lăsând activitatea precedentă neîncheiata, în plină desfăşurare îţi consumă toate resursele creierului obosindu-te mai mult şi mai repede. Majoritatea angajaţilor sunt supereroi încercând să braveze şi să intre într-o competiţie cine face cât mai multe lucruri odată (doar începute, nu şi finalizate). Crezi că aşa este bine, iar angajatorii ajung să pretindă această atitudine multitasking din motive financiare (număr mai mic de angajaţi, investiţii minime, etc.).

Pe parcursul desfăşurării unei activităţi te întrerupi şi începi o activitate nouă, sau te întorci la una precedentă care îţi resolicită atenţia. Atenţia şi concentrarea sunt direcţionate pe un singur lucru odată.

Multitasking nu aduce beneficii, dimpotrivă: scade randamentul uman, scade calitatea, oboseşte şi generează stres, creează anxietate.

Chiar şi lucrurile pe care le considerăm simple (citirea/trimiterea unui email sau oricărui tip de mesaj, vorbitul la telefon, etc.) cu întreruperi şi sărit de la una la alta, au acelaşi efect epuizant. Poţi să scrii, să citeşti sau să vorbeşti, nu toate în acelaşi timp, atenţia fiind concentrată fie verbal, fie vizual.

Un exemplu convingător sunt accidentele provocate de şoferii care vorbeau la telefon în timp ce conduceau. La un moment regretabil atenţia s-a concentrat pe discuţia telefonică, deoarece nu avem capacitatea de a face două activităţi în acelaşi timp.

Multitasking și atenția

La început, când ai încă resurse nu simţi că este ceva distructiv, ba chiar te amuzi pe seama altor colegi mai vechi care deja sunt consumaţi de energie. Te miri că uită ce au vorbit cu tine cu doar câteva minute în urmă. Uneori vorbesc cu tine dar sunt absenţi. Se bâlbâie, îşi pierd şirul gândurilor şi al vorbirii sau nu se pot concentra. Alteori sunt irascibili, consumă multe energizante, mănâncă mult şi dezordonat (au mereu ceva de ronţăit la ei), se simt permanent obosiţi. Mintea lor rămâne conectată la treburile de la locul de muncă chiar şi acasă fiind. Acestea sunt cateva din efectele multitasking după un timp.

Capcana reţelelor sociale prinde. Avem impresia că ne luăm o pauză atunci când navigăm pe reţele de socializare. Nu este o pauză, ci doar o nouă activitate începută pe care de asemenea o vom întrerupe brusc sărind de la o conversaţie la alta. Reţelele de socializare solicită atenţia şi implicarea mental-emotională.

Conform unor studii, creierului uman îi sunt necesare între 15-20 minute să se reconecteze la o activitate întreruptă. Atunci cand vorbim de multitasking treci de la o activitate la alta în doar câteva secunde.

Biologic şi psihologic funcţionăm după un program bine organizat. Aşa zisa adaptabilitate vine cu decalaje şi dereglări fizice şi comportamentale.

• CITEȘTE ȘI: Așteptările

Mediul în care se desfăşoară activităţile de lucru este important. Ideea de a avea un spaţiu mare cu toate birourile într-o sală la comun a prins pe piaţa muncii. Activităţile sunt diverse, discuţiile sunt diferite, este un zgomot de fond a cărui importanţă este trecută cu vederea. Impunerea folosirii unei reţele de socializare internă în ideea că reduce din exprimarea verbală şi comunicarea directă (implicit zgomot) duce la desocializare, izolare şi inhibare.

Efecte negative

Ce este implicat în tulburările cognitive induse de multitasking? Care sunt resursele cognitive?

• Învăţare: asimilare de informaţii, concentrarea atenţiei, rezistenta la distragerea atenţiei, organizare;
• Orientarea în spaţiu (reţinerea şi prelucrarea imaginilor vizuale, ştii cine eşti, recunoşti persoanele din jur)
• Orientarea în timp (ştii în ce zi/lună/an eşti).

Dacă ţi s-a întâmplat vreodată să mergi într-o cameră/într-un loc şi când ai ajuns în locul respectiv să nu mai ştii scopul pentru care te-ai dus acolo, ce cauţi, sau să nu realizezi unde eşti, atunci este semnalul de alarmă dat de creier ca ai ajuns la limita resurselor.

• Funcţionalitatea: identificarea şi observarea detaliilor;
• Abilitatea logică, matematică, analitică, numerică (ţine de emisfera stângă a creierului);
• Vorbirea: înţelegerea cuvintelor, legarea frazelor verbal şi scris;
• Memoria: doar câteva informaţii pot fi stocate simultan ele rămânând aproximativ 30 secunde înainte de a fi pierdute. Ele pot fi amintite şi fixate prin atenţie şi repetare.

Multitasking – efecte în timp

Din ce în ce mai mulţi adulţi de vârstă mijlocie sunt afectaţi de lipsa capacităţii lor de a se concentra zi de zi, de pierderile de memorie şi, mai ales de afecţiuni precum boala Alzheimer a cărei procent a crescut foarte mult. Tulburările cognitive sunt modificări cerebrale care produc deteriorarea capacităţii de învăţare, orientare, judecată şi memorie și burnout!

Creierul nu se poate concentra pe mai mult de un lucru odată. Faptul că sărim de la un lucru la altul activează iluzia că ne şi concentrăm atenţia pe mai multe lucruri odată. (Earl Miller, Cercetător Neurostiintific Cognitiv)

Nu mă întrerupe din ce am început să fac! Termin ce am început şi apoi vorbim!

Autor: Consilier pentru dezvoltare personală Alina Dospina