Omisiuni – Distorsiuni – Generalizări

Atunci când comunicăm sau gândim folosim omisiuni, distorsiuni sau generalizări și acest fapt poate altera acuitatea informației percepute sau transmise.

NLP se referă la a face schimbări în modul în care mintea noastră funcţionează, şi în modul în care procesăm informaţia. Dacă vrei să îmbunătăţeşti modul în care funcţionează mintea ta, un prim punct de plecare ar fi să analizezi cum această „maşinărie” uimitoare te ajută să dai sens lumii din jur – vorbim aici de conceptul de filtru.

Omisiuni – Distorsiuni – Generalizări

În mod continuu primim informaţii din mediul înconjurător prin intermediul celor cinci simţuri. S-a estimat că un om primeşte din mediul înconjurător date echivalente a 2,000,000 biţi pe secundă. Doar o fracţiune din aceste date sunt importante, aşa încât avem mai multe filtre care ne ajută să limităm datele care ajung la mintea conştientă. S-a estimat că aproximativ 100-200 de biţi ajung în mintea conştientă.

Folosim multe filtre, toate interacţionând între ele la niveluri diferite. Acestea sunt compuse din:

• Credinţele noastre;
• Amintirile noastre;
• Valorile noastre;
• Atitudinea noastră;
• Starea actuală;
• Cultura;
• Personalitatea noastră;
• Interesele personale;
• Presupunerile noastre.

Aceste filtre operează în trei moduri:

• Omisiuni;
• Distorsiuni ale informațiilor;
• Generalizări – pentru a simplifica şi categorisi informaţiile.

În continuare vom examina aceste filtre pe rând.

Omisiuni sau ștergeri de informaţii

Foarte multe date pe care le recepţionăm din mediul exterior prin simţurile noastre sunt pur şi simplu şterse. Aceste date includ datele referitoare la mediul înconjurător, precum temperatura, mirosul ambiental, sunetul ambiental, modul în care ne simţim hainele, mobila din încăpere, etc.

De asemenea am putea să ştergem chiar şi unele date care nu se ridică la nivelul aşteptărilor noastre.

Exemplu:

Vara îmi place

să merg la

la Paris

Majoriatatea oamenilor nu sesizează repetiţia cuvântului “la”. Ei şterg cuvântul în plus, întrucât e “neconform”.

Acest proces de ştergere a ceea ce nu este conform cu aşteptările noastre este foarte puternic. Vechea zicală “ O să cred când o să văd” ar trebui să fie mai degrabă “O să văd când o să cred “.

Se spune că atunci când căpitanul Cook a ajuns în Hawaii, localnicii nu au văzut navele cele mari cu care aceştia au venit, au văzut doar bărcile cu care Cook şi oamenii lui au ajuns pe ţărm. Ei nu credeau că există nave atât de mari, şi prin urmare nu le-au văzut.

Distorsiuni ale informaţiilor

Numeroasele experimente au demonstrat faptul că oamenii au o predilecţie spre consecvenţă. Aceştia tind să interpreteze noile dovezi în moduri în care să le confirme credinţele anterioare. Astfel aceștia creează distorsiuni ale informaţiilor astfel ca acestea să “aibă sens” pentru ei.

Exemplu:

Un antropolog a dus nişte pigmei la marginea savanei. Până atunci pigmeii au trăit în aşa fel încât toate vietăţile le vedeau îndeaproape. Aceştia l-au întrebat pe antropolog ce este insecta ciudată pe care o văd în zare. În momentul în care li s-a răspuns că ceea ce văd este un bivol, pigmeii au crezut că omul glumeşte. Au mai văzut bivol înainte, ştiu cum arată şi erau convinşi că nu poate fi aşa mic.

Frica poate conduce şi ea la distorsiuni. Poate aţi păţit ca noaptea să auziţi zgomote datorate faptului că se “aşează” casa datorită temperaturii scăzute, şi v-a trecut prin cap că este un hoţ înăuntru.

Gândiţi-vă aşa. Totul e bine atunci când vedem lucrurile aşa cum sunt, nu cum ne dorim să fie, sau distorsionate  din cauza fricii. Când vedem lucrurile aşa cum sunt harta noastră mentală se potriveşte cu realitatea.

Generalizări

De-a lungul timpului cu toţii am observat că unele lucruri sunt neschimbate, şi că există o anumită consecvenţă în experienţele noastre. Construim categorii ale acestor evenimente regulate pentru a putea simplifica modelul lumii pe care o construim în minte. Tindem să gândim în termeni de genul – clase de lucruri şi toate lucrurile care se potrivesc unei clase sunt tratate de mintea noastră în acelaşi mod. Numai că acest proces poate duce uneori la erori, când etichetăm ceva sau pe cineva în clase nepotrivite. Acest lucru poate duce la rasism şi alte tipuri de discriminări.

Bibliografie: alchemyassistant.com; “Filters – what do you see, hear and feel?” by Paul Matthews

Tu ce folosești cel mai des? Omisiuni, distorsiuni sau generalizări?

Poți descoperi mai multe despre Programarea Neuro-Lingvistică aici!

Autor: Consilier pentru dezvoltare personală Postea Mihaela